Feedback-ul se cere, nu se oferă
Dacă te-ai gândit măcar o dată că organizației tale i-ar prinde bine o "cultură a feedback-ului", descoperă în articol principalul principiu pentru a o construi.
Am petrecut zile întregi ținând cursuri pentru lideri care doreau să-și îmbunătățească abilitatea de a oferi feedback. Majoritatea povesteau același lucru: feedback-ul este respins, oamenii nu ascultă!
Un pic de știință ne lămurește: feedback-ul nesolicitat generează disonanță cognitivă, deci e firesc ca oamenii să intre în defensă. Dar oare cum îi poți face pe oameni să solicite feedback?
Răspunsul este unul simplu: schimbă pentru o perioadă propria-ți preocupare. În loc să observi ce ar trebui corectat la ceilalți, încearcă să-ți iluminezi propriile blind spot-uri prin ceea ce observă alții la tine. Iar pentru a obține asta, întrebă! Cere feedback!
Făcând asta repetat și cu consecvență, fără ostentație și fără etichete inutile, vei descoperi că cei cărora le ceri în mod repetat feedback vor simți nevoia să închidă tranzacția făcând și ei aceeași cerere către tine. Vor căuta să afle și ei ce vezi tu, așa cum tu ai aflat ce văd ei. Pentru că “așa e normal”.
Tocmai ai aflat un principiu care poate schimba iremediabil cultura unei organizații. Dar, atenție! Nu este ușor de implementat! Dacă vei încerca să îl aplici mecanic, cu scuturile ridicate, fără urmă de vulnerabilitate, vei primi răspunsuri politicoase și nu se va grăbi nimeni să te copieze. Despre vulnerabilitate și de ce ne este atât de greu cu ea, într-un articol viitor.
Bonus: principiul funcționează și în relația cu copiii sau cu adolescenții! Încearcă!